Muzeul este deschis miercuri–duminică, 11:00–19:00, cu pauză de vizitare 14:00–15:00. Pentru programări: contact@muzeu.ivanpatzaichin.ro. Luni–marți: închis.
Ai primit un SMS:
„Aveți o plată restantă.”
„Coletul dumneavoastră nu poate fi livrat.”
„Cardul va fi blocat.”
„Aveți o amendă neachitată.”
Mesajul pare important și poate chiar urgent. Dar înainte să faci orice, pune-ți o întrebare simplă: Cine mi-a trimis acest mesaj și de ce îmi cere să fac asta?
Frauda prin SMS se numește și smishing. Numele vine de la „SMS” și „phishing”.
Funcționează simplu: primești un mesaj fals, de multe ori cu un link. Dacă îl deschizi, poți ajunge pe o pagină care seamănă foarte mult cu site-ul unei bănci, al unei firme de curierat sau al unei instituții.
Acolo ți se poate cere să introduci date personale sau datele cardului bancar.
Uneori este solicitată plata unei sume foarte mici, de exemplu o taxă de livrare. Alteori mesajul spune că trebuie să plătești urgent o amendă sau o datorie de valoare mai ridicată.
Un site fals poate avea sigla unei instituții cunoscute, culori asemănătoare și un design aproape identic cu cel adevărat, dar asta nu îl face un site real.
În iulie 2026, Direcția Națională de Securitate Cibernetică a avertizat asupra unor SMS-uri false care anunțau amenzi pentru viteză și foloseau imaginea Ghișeul.ro. Linkul ducea către un site fals, unde erau solicitate datele cardului bancar.
Au fost raportate și mesaje false despre taxe de parcare, care îi îndemnau pe oameni să plătească rapid pentru a evita penalități.
Aceste mesaje au ceva în comun: vor să te facă să reacționezi înainte să verifici.
Uneori, în timpul desfășurării unei operațiuni online, poți primi prin SMS, WhatsApp sau un alt serviciu un cod care validează operațiunea. Aici trebuie să fii foarte atent și să nu îl comunici nimănui.
Chiar dacă persoana spune că este de la bancă, sau altă instituție și că are deja niște informații despre tine. Un cod de verificare poate fi folosit pentru a confirma accesul la un cont personal sau pentru a autoriza o operațiune în numele tău, de aceea, codul este individual.
Escrocii pot folosi numele sau identitatea unei persoane cunoscute pentru a cere bani. De exemplu:
„Sunt eu, mi-am schimbat telefonul. Am nevoie urgent de 500 de lei. Îți trimit contul aici.”
Nu trimite bani imediat, sună întâi persoana folosind numărul pe care îl aveai deja. În felul acesta vei putea avea o confirmare.
Poliția Română recomandă, de asemenea, să nu faci plăți și să nu oferi date personale sau bancare în urma unor solicitări primite prin telefon sau mesaje suspecte.
Nu trebuie să știi toate metodele prin care încearcă escrocii să te păcălească. Trebuie doar să știi un lucru:
când un mesaj îți cere bani, parole, coduri sau date personale, oprește-te și verifică.
